Selectează o Pagină

Killer

”Mi-am ucis ambele soții!”

 

Și, totuși, poliția a considerat că nu sunt vinovat. Pe prima, cea care purta întotdeauna chiloți purpurii care-i făceau pielea să pară netedă precum untul de cocos, am ucis-o într-un accident de mașină. Am derapat într-o curbă în timp ce coboram de pe munte și, după ce ne-am rostogolit de câteva ori, prin ușa ei a intrat un ciot de mesteacăn, ca o halebardă. În dimineața acelei zile, îi răscolisem prin poșetă și găsisem o chitanță de la un hotel a cărei dată coincidea cu seara când mi-a spus că doarme acasă la părinții ei. Intenționam să divorțez și urma să-i spun și ei. Dar n-am mai apucat.

 

”După 3 ani, m-am recăsătorit!”

 

M-a consolat. De fapt, mă compătimea atât de mult încât a decis să-mi propună să aibă grijă de mine. Avea doar obiceiul ciudat de a cânta precum o gaiță de fiecare dată când făcea duș. Urla ca o descreierată și îmi puneam dopuri în urechi atunci când știam că urmează să se spele. Îmi aprindeam un trabuc havanez, savuram o carte și gustam dintr-un pahar de rom jamaican, fără să aud altceva decât plăcerea liniștii. Într-o seară însă, ce-a de-a doua soție a alunecat pe covorul din baie și și-a crăpat țeasta de dunga bideului. Am descoperit-o prea târziu, după ce terminasem întreaga sticlă de rom și viața ei părăsise încăperea.

 

”Mă simt vinovat!”

 

Vă spun. Sunt un ucigaș. Chiar dacă sunt copt de la alcool și nepăsare. Sufletul meu e pătat ca o măsuță pe care au rămas urmele paharelor de alcool. Am decis să le port pe ambele în memorie așa cum porți în portmoneu un dolar norocos. Am decis să nu uit că am fost fericit. Înaintea lor.

 

 

Cine urăște, înțelege. Cine iubește, visează. Ca un netrebnic, ca un fraier. 

 

Cumpără povestea!

error: Content is protected !!