Selectează o Pagină

Certitudine

Am fost la un concert.

 

Mi-am cumpărat 3 beri și un pahar ras de whiskey. Venisem doar fiindcă știam că vei veni și tu. Am plătit biletul, am intrat, am scrutat mulțimea amestecată cu semiîntuneric și-am ieșit. Nu te-am văzut. Eram aproape dezamăgit. Pe măsură ce alcoolul îmi învolbura circuitul sângelui, din cap se auzeau tot felul de scrâșnete lugubre. Într-o pauză, locul de fumat s-a umplut de niște făpturi oribile, fără expresie. Oameni. Exact ce n-aveam chef să văd. Aveam chef doar de tine. Am intrat iar și am ieșit la fel de dezamăgit, cu alte 3 beri și cu alt pahar ras de whiskey. M-am așezat la o masă și cineva m-a recunoscut. Apoi altcineva și încă cineva și tot așa m-am trezit înconjurat de cunoscuți. Și-am râs cu dispreț la tot felul de glume. Și-am fost întrebat dacă mai vreau să beau ceva. Și era o domnișoară oarecare cu sâni subversivi, imposibil de evitat. Și i-am răspuns, de ce nu. Și domnișoara cu sâni imposibil de evitat mi-a adus alte 3 beri și încă un pahar ras de whiskey. Și s-a așezat lângă mine. Și-am început să le vorbesc acelor cunoscuți despre legătura dintre pebrină și Petrarca. Și parcă nici nu mai era concert. Și nimeni nu protesta. Și sânii imposibil de evitat erau tot mai aproape și eu tot mai plutitor.

 

Și, din acea mulțime, a apărut o tinerică tulburată de toiul nopții. Știam c-ai să apari. Și m-ai dus departe de acel loc. Și, chiar dacă stomacul meu s-a răzvrătit de parcă aș fi înghițit antimoniu, nu m-ai certat.

 

”Hai să te duc acasă!”, mi-ai șoptit.

 

Și ți-am cuprins umerii și degetele tale s-au strecurat adânc pe după cureaua pantalonilor mei. Și tot drumul m-ai ținut strâns.

 

 

De parcă-ți ofereai pentru totdeauna certitudinea că exist.

 

Cumpără povestea!

error: Content is protected !!